Căldură mare, monșer

Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Subt arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz'.

127 de ani mai târziu:

Adaptarea la valurile de căldură devine o problemă foarte importantă, mai ales în aglomerările urbane. Asfaltul și clădirile rețin căldura, iar stresul termic este amplificat și de umiditatea din atmosferă, ceea ce face ca temperatura resimțită să fie mai mare decât cea măsurată în adăpostul meteorologic.

[...]

Pentru toată Europa, declanșarea acestor valuri de căldură s-a produs foarte timpuriu, încă din luna iunie. Cu mai multe decenii în urmă, astfel de fenomene erau rare și apăreau, în general, în iulie sau chiar în august. Vedem însă că lucrurile se schimbă, iar efectul este cauzat de încălzirea globală și schimbările climatice

[...]

Avem nevoie de mai mulți arbori, nu doar de gazon sau panseluțe, pentru că diferența dintre o zonă umbrită de arbori și una acoperită de asfalt poate ajunge și la 12 grade Celsius în timpul verii.

33 de grade Celsius la umbră oare cât o fi însemnând, 40 de grade la soare? Adunând 12, am ajunge taman la 45. Caragiale a fost un profet. El a prezis în 1899, cu peste un secol în avans, încălzirea globală care ne perpelește astăzi de vii, precum și confuzia pe care aceasta o va genera în rândul maselor de oameni.

Cât despre numărul 11 bis, aflăm din presa vermii noastre că vineri a fost oprit sistemul de aer condiționat la etajele 1-7 din sediul central al Comisiei Europene. Motivația? Un val de caniculă. Așadar, sistemul de aer condiționat luptă cu căldura, dar atunci când căldura e prea mare, sistemul de aer condiționat e scos pe tușă, pentru că el e menit să ne răcorească numai atunci când căldura este relativ mică.

Însă nu la toate etajele s-a petrecut asta. Doar la primele 7. Aici merită spus că cele mai multe birouri ale comisarilor europeni se află de la etajul 8 în sus, iar biroul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află chiar la etajul 13, care este și ultimul, iar aceste etaje au continuat să fie răcite. De data asta, numărul 13 a fost norocos.

Dacă, ajunși aici cu lectura, vă întrebați de ce respectiva casă din nuvela caragialiană a fost numerotată cu 11 bis ca locțiitor al lui 13 și nu cu 12 bis, cum ar părea mai firesc:

F.: Numărul 11 bis...

D.: Nu e vorba de 11 bis.

F.: A zis domnul că nu vrea să puie 13, că e fatal.

Aflați că în România acelei vremi funcționa deja următorul sistem de numerotare european: imobilele de pe o parte a străzii aveau toate numere pare (2, 4, 6, 8...), iar clădirile de pe cealaltă parte numere impare (1, 3, 5, 7...). Cum numărul 13 este impar, el ar fi apărut în seria 9, 11, 13, 15, așa că numărul casei anterioare ar fi fost 11 și nu 12. Iar prin înlocuire, rezultă seria: 9, 11, 11 bis, 15 etc. Cam ca în imaginea de mai jos.